Manastirea Sfantul Stefan- Agios Stephanos

Este cea mai bogata manastire a Meteorei, cea mai sudica si cea mai la indemana de ajuns, pentru ca drumul asfaltat duce pana la parcarea amenajata din fata ei si de aici vizitatorii nu trebuie decat sa strabata podul de 8 metri care leaga stanca manastirii de dealul de vis-à-vis.

Orarul de vizitare al manastirii Sfantul Stefan este:

-in perioada 01.04-31.10- de marti pana vineri intre orele 9-13.30 si 15.30-17.30

-in perioada 01.11-31.03- de marti pana vineri intre orele 9-13 si 15.17

Lunea manastirea este inchisa.

Chiar daca manastirea in sine este relativ noua comparativ cu celelalte surate ale ei din Meteora, ea a fost cladita pe locul unui vechi schit locuit de un sihastru, al carui vechi portal de la intrare pastreaza pana astazi o inscriptie SPS Ieremias (adica 6770 de la facerea lumii, adica anul 1192).

Inaltarea manastirii propriu zisa dateaza din sec.14, avand ca si ctitori doi sihastri ale caror chipuri sunt zugravite in bisericuta Sf. Stefan. O importanta felie de istorie legata de aceasta manastire este cea din 1333 cand imparatul bizantin Andronicus Paleologul a vizitat-o, fiind calduros primit de calugarii de aici, iar in schimb a oferit multe proprietati si bani manastirii pe care el a numit-o “regeasca”. In 1798 a fost construita si biserica Sfantul Haralambie, care este mai mare, in forma de cruce si cu o cupola pe centru, flancata de alte doua mai mici.

In 1850 manastirea a infiintat pe cheltuiala ei scoala din Kalambaka si a participat cu o importanta donatie de 80.000 drahme de aur (o avere in acea vreme) la constructie gimnaziului din Trikala. Anul 1960 a gasit manastirea aproape parasita, asa incat in 1961 a fost transformata in manastire de calugarite, capatand o noua dezvoltare. Se pare ca manastirea are in zilele noastre un important rol social si educativ, pentru ca aici se afla o scoala de muzica bizantina si o caligrafie de manuscrise religioase, iar multe din calugarite sunt profesoare sau doctorite la scolile si spitalul din Kalambaka.

Noi am traversat podul lung de la intrare in jur de ora 11 dimineata. Imediat dupa portalul de la intrare am gasit ghereta unei maicute de unde se cumparau biletele de acces si care era dotata cu tehnologie de ultima generatie in materie de supraveghere video. Atata de performanta incat R. a fost fascinat de camere si de calculatoarele cu care maicuta monitoriza vizitatorii. Maicuta a intrat in jocul lui de copil de 6 ani si l-a lasat sa butoneze tastaturile in voie. Ba mai mult ne-a chemat pe noi si ne-a spus sa ne intoarcem pe podul suspendat, pentru ca copilul sa ne vada pe camere. Nu am inteles imediat ce voia sa ne zica, dar i-am inteles gesturile si ne-am conformat. Asa ca baiatul nostru, a facut pe agentul de securitate o vreme, intampinand calatorii impreuna cu maicuta care nu mai inceta sa-l laude si sa-l mangaie. Noi, ne-am pus fustele peste pantaloni iar in final ne-am aventurat inauntru, nu inainte sa luam calendarul si semnele de carte oferite de maicuta. I-am multumit (bine macar ca atata lucru stiu sa zic in greaca!).

Dupa tunelul de la intrare se ajunge intr-o foarte frumoasa curte interioara, cu o terasa superba, unde am stat ceva vreme pentru ca R. sa se joace cu o pisica grasa si nu prea agila, apoi am intrat in Biserica Sf. Stefan, veche si mica. De fapt este atat de mica incat este alcatuita dintr-o singura incapere, cu acoperisul din lemn. Picturile din biserica sunt bine pastrate, cu icoanele sfintilor si Maica Domnului, iar de o parte si de alta a usii de la intrare sunt zugraviti Arhanghelul Gavril si Mihail impreuna cu ctitorii manastirii.Peretele altarului este din lemn sculptat cu animale si plante si este ornat cu icoane mici ale profetilor si Apostolilor.

Cea de a 2-a biserica a manastirii, Sf. Haralambie, este o biserica mare, cu mai putine picturi decat celelalte biserici din Meteora, si cu cupola zugravita cu figura Atotputernicului si a celor patru evanghelisti. Se zice ca in Altar se afla o sculptura din lemn, de o mare valoare istorica si artistica, unde se afla craniul Sfantului Stefan. Bineinteles ca in Altar accesul nu este permis, asa ca a trebuit sa cred pe cuvant ghidul care povestea unui grup de turisti italieni, pe care l-am inteles si noi. La intrare am apins si noi lumanari si ne-am rugat, apoi am vizitat sala de mese a manastirii unde este o expozitie de icoane, manuscrise, cruci si evanghelii.

Ne-am intors pe terasa manastirii, unde am facut mai multe poze, pentru ca valea se intindea in jos extrem de pitoreasca si am plecat mai departe, pentru ca mai aveam alte 3 manastiri de vazut in aceeasi zi, facand cu mana calugaritei de la intrare, care ne-a luat iar la pupat baiatul si in final ne-a zambit din tot sufletul.  

Manastirea Sfanta Treime- Agia Triada

Este manastirea la care se ajunge cel mai greu dintre toate manastirile din Meteora. Sunt 140 de trepte sapate efectiv in munte si pana sa ajungi la trepte ai de coborat intr-un fel de defileu prin padure.

Orarul de vizitare al manastirii Sfanta Treime este:

-in perioada 01.04-31.10- de luni, pana vineri intre orele 9-17

-in perioada 01.11-31.03- de luni pana vineri intre orele 9-15

Joia este inchis.

Stanca pe care este cocotata manastirea este cea mai uriasa si impunatoare stanca a Meteorei, partea de sus, fiind lata de nu mai putin 5-6 mii de metri.

Nu exista date precise despre intemeierea manastirii, originea ei fiind plasata intre anii 1458-1476. Nu se stie nici daca informatia cu privire la ctitorul ei, calugarul Dometio, este adevarata sau doar o legenda.

Pana nu demult aici se urca pe scari din funii groase si abia din 1925 au fost sapate in piatra treptele si cararea ingusta de acces care trece pe la poalele stancii.

In dimineata aceea de miercuri, noi am fost primii calatori care au ajuns la manastire. La intrare ne-au intampinat doi tineri care sigur nu erau calugari pentru ca erau imbracati ca si noi cu tricouri si incaltati in adidasi. Mi-au atras atentia asupra cosului cu fuste aflat la intrare, oricum nu as fi indraznit sa intru in manastire necuviincios imbracata.

Chiar imediat dupa intrarea in manastire am gasit bisericuta Sfantului Ioan Botezatorul, mica, circulara si sapata direct in piatra stancii. A fost sapata in 1682, asa cum arata o inscriptie de deasupra usii iar frescele dateaza din sec.17. Bisericuta este atat de mica incat doua persoane una langa cealalta abia se pot invarti in ea.

 Insa imediat dupa bisericuta urmeaza marea sala a manastirii, o incapere lunga, strajuita de coloane, frumos decorata cu fresce si icoane si unde calatorii pot sta in liniste sa se reculeaga pe bancile din lemn care se pierd printre coloane. De aici, in partea de N-V este biserica Sfintei Treimi. Este si ea micuta, in forma de cruce, cu o cupola joasa sprijinita pe doua coloane si are doua Sali. Prima sala cuprinde Altarul aurit cu imaginile lui Hristos in dreapta si a Maicii Domnului in stanga. Icoanele acestea sunt foarte valoroase, din cate am inteles de la un calugar care ne-a explicat ceea ce vedeam. Pe cupola este zugravit Dumnezeu si cei patru evanghelisti, cu Luca deschizand icoana Maicii Domnului. Frescele de aici au fost pictate in 1741 de catre doi calugari.

In dreapta altarului a fost construita in 1684 o incapere unde se pastrau obiectele bisericesti. Acestea: cruci de valoare, manuscrise, candele, cupele de impartasanie, toate au fost furate sau vandalizate. Pana si clopotele manastirii au fost furate, supravietuind urgiei cotropitorilor cateva icoane si manuscrise, astazi de valoare inestimabila.

Ne-am intors in marea sala, de unde am iesit pe usa din dos, in curtea manastirii, plina de flori si admirabil ingrijita. Infipta intr-un promotoriu stancos, la cativa zeci de metri de manastire, se inalta o cruce inalta, la picioarele careia turistii pun monezi si lumanari. Am pus si noi, am spus o rugaciune si am mai zabovit ceva timp ca admiram peisajul nemaipomenit de frumos si salbatic care se vedea in jos.

Cativa turisti au mai aparut in timp ce noi faceam poze si ne indreptam spre iesire, departe deci de marea forfota si inghesuiala de la celelalte manastiri. Am fost placut impresionata si aici de curatenia desavarsita, de linistea si calmul de pe fetele calugarilor dar mai ales de salbaticia si maretia peisajului care inconjoara manastirea. Toate astea, pe langa faptul ca Sfanta Treime e mai rar calcata de turisti, au pus manastirea asta pe primul loc in top-ul meu personal al manastirilor Meteorei.